
De ce e important să re-aducem meșterii în secolul 21?
Unul dintre lucrurile pe care ni le dorim cel mai mult este să redăm satului prosperitatea. Pentru asta trebuie să construim oportunități economice care să fie viabile pe piața modernă. E ușor de spus, dar cât de ușor e de făcut? Dacă pornim de la 0, este dificil. Însă noi în Ținutul Buzăului avem un avantaj: multe dintre ingredientele necesare există deja în lumea satului. Apoi mai avem încă un avantaj: cei de la OMV Petrom și-au pus încrederea în noi și ne-au oferit sprijinul!
Știi că fiecare comunitate era un microcosmos economic? Fiecare sat avea oameni specializați într-o anumită meserie. Puteau fi fierari, tâmplari, dogari, cizmari, croitori, țesători, pietrari, chiar și meșteri bijutieri. Chiar dacă în sat nu exista capital în bani, ei își ofereau serviciile la schimb pentru alte produse: grâne, nuci, fructe, țuică, lână, lemn, etc.
Din când în când însă, se întrezăreau și oportunități economice aducătoare de venit. La început, acestea veneau din afara comunității. O comandă la un fierar, una la un tâmplar, una la un cizmar și uite cum banii începeau să intre în comunitate.
Când meșterii erau prea ocupați cu lucrul, foloseau o parte dintre aceste câștiguri ca să beneficieze de servicii de la restul comunității: munca câmpului, de exemplu. Și uite cum banii începeau să se plimbe în comunitate.
Unii meșteri creau întregi lanțuri economice! De exemplu, o țesătoare avea nevoie de lână. Firul de lână era pregătit de o urzitoare. La rândul ei, urzitoarea avea nevoie de câlți de lână, pe care îi lua de la cioban. Și uite așa se crea un întreg lanț de cerere și ofertă.
Meșterii tradiționali erau printre cei mai importanți stâlpi ai economiei locale. Din păcate însă, meșteșugul de la țară a fost afectat negativ de 2 factori.
- Unul dintre factori este globalizarea produselor. Fabricile industriale au început să creeze produse de serie în cantități mari. De multe ori acestea veneau la o calitate cu mult inferioară calității meșteșugului tradițional, dar la un preț mai bun. Beneficiind de transport facil, de magazine de desfacere și de capacitate de reclamă, produsele globalizate au ajuns peste tot. Au ajuns inclusiv în lumea satului. Brusc, având ceva mai ieftin și mai rapid de procurat, sătenii nu au mai apelat atât de des la meșterii locali. În consecință, nici meșterii nu au mai putut apela atât de des la serviciile celorlalți săteni. Lanțurile economice s-au destrămat. Ca efect, nici sătenii nu au mai avut suficient de mulți bani pentru a achiziționa produse globalizate, pentru că brusc capitalul nu mai intra în comunitate, ci se scurgea în afara ei. S-a ajuns la o economie de subzistență.
- Al doilea factor este lipsa de comunicare eficientă cu lumea urbană, unde tehnologiile și nevoile au avansat mult mai repede… și unde este mult capital. Astfel, obiectele tradiționale pe care meșterii le făceau în mod normal și-au pierdut utilitatea practică. Mulți meșteri au încercat să revină în viața economică, însă acest factor nu le-a permis să se poziționeze pe piață. Câți dintre noi avem nevoie de ulcioare de la olar, de carpete de la țesătoare sau de potcoave de la fierar?
Interesant este că tocmai factorul care a dus la degradarea meșteșugului, și anume globalizarea excesivă a produselor, aduce acum oportunitatea secolului 21 pentru meșterii tradiționali. Vezi tu, oriunde mergi, în aproape orice țară sau oraș, vei găsi aceleași produse. Aceleași branduri, aceleași tricouri, aceleași genți. Locurile și lucrurile încep să semene din ce în e mai mult. Din acest motiv, oamenii caută acum lucrurile speciale și unice.
Trendul este să căutăm obiecte autentice, dar și povestea din spatele obiectului. Una este să porți un fular cumpărat de la magazinul preferat din mall, făcut în China și vândut în zeci de mii de exemplare. Dar alta este să porți un fular făcut în doar 100 de exemplare, la războiul de țesut, într-un sat pitoresc aflat la marginea pădurii. Cu puțin spirit de aventură, poți merge chiar în vizită la persoana care l-a făcut pentru tine, poți vedea cum lucrează și poți afla povestea locurilor. Acel fular nu mai e doar un obiect, e și o amintire pe care o vei prețui.
Este o oportunitate incredibilă pentru meșteri, dar este o oportunitate și pentru economia locală. Dacă reușim să reinventăm meșteșugul traditional și să îl aducem în prim-plan, avem șansa să reconstruim lanțurile economice locale. Acum avem și internetul la dispoziție, care permite meșterilor să fie vizibili dincolo de limitele comunității lor. Există servicii care permit meșterilor să își vândă produsele oriunde, cu minim de efort. Avem context și avem potențial.
Acum este timpul să trecem la lucru. Este momentul să reinventăm produsele, să învățăm meșterii să devină vizibili și să îi ajutăm să câștige de pe urma cunoștințelor pe care le au. Este timpul să arătăm comunității cum poate colabora cu meșterii ei și cum poate aduce capital. Nu numai meșterii pot beneficia, ci toți cei care se asociază în lanțurile cerere-ofertă.
Astfel, a luat naștere inițiativa Meșteri 21. Cu sprijinul OMV Petrom, această inițiativă a prins consistență și suntem gata de lucru! Urmează ca în următoarele 12 luni să lucrăm cu meșterii a 3 comune cu mare potențial din Ținutul Buzăului: Berca, Beceni și Scorțoasa. Cum vom face asta? Îți spunem în următorul articol!
