Geoparcul Ținutul Buzăului

Ținutul Buzăului este un teritoriu pierdut la cumpăna dintre dealuri și munți, un teritoriu cu valori naturale şi culturale ce merită sa fie descoperite, conservate şi promovate. Centrat pe patrimoniul natural și cultural, pe relația dintre om și pământ și pe capacitatea acestora de a genera bunuri și servicii, proiectul Geoparc propune un program de dezvoltare capabil să genereze venituri şi locuri de muncă, întărirea identităţii locale şi dezvoltarea unei destinaţii de ecoturism, geoturism şi turism cultural.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul cuprinde 18 comune din zona de deal și montană din nordul județului Buzău, fiind o zonă complet rurală cu circa 48000 de locuitori. Comunele sunt: Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile, Lopătari, Mînzălești, Bisoca, Valea Salciei, Sărulești, Vintilă Voda și Beceni. Ocupă o suprafață de 1035.9 km2.

harta1

Cum ajung?

Cum ajung

Natura și Cultura

Teritoriul este localizat la Curbura Carpaților în apropierea zonei seismice Vrancea cu care de altfel se și suprapune pe rama nordică. Din punct de vedere geologic, Ținutul Buzăului face parte din centura de cutare și încălecare a Carpaților, fiind o zonă foarte dinamică și intens fragmentată de procese tectonice active. Rocile întâlnite sunt în general sedimentare și în proporție mai mică, vulcanice.

Rocile sedimentare sunt rezultatul mediilor acvatice care s-au succedat în această zonă timp de milioane de ani. În cursul a 40 de milioane de ani, bine reprezentați în istoricul rocilor, mediul a evoluat de la mare adâncă, la mare puțin adâncă, la zonă litorală, mediu deltaic, mediu lacustru și în final uscat. Este o zonă bogată în fosile acvatice, de la scheleți de pești preistorici și cochilii de moluște, până la resturi de plante iubitoare de apă. Tot la capitolul fosile menționăm chihlimbarul, o rășină fosilizată veche de circa 25 de milioane de ani. Unele dintre cele mai vechi roci sedimentare din Ținut sunt calcarele Cretacice, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, întâlnite numai în nordul teritoriului, și blocurile de calcare Jurasice cu fosile, întâlnite pe rama sudică a Ținutului Buzăului, la Bădila. O rocă sedimentară reprezentativă pentru această zonă este sarea, care formează munți și platouri saline străbătute de peșteri.

Rocile vulcanice sunt de fapt cenuși care au erupt undeva la mare distanță. S-au depozitat în mediul acvatic după ce au fost purtate de vânt pe sute de kilometri. Sunt asociate uneori cu roci sedimentare formate din scheletele microscopice ale unor organisme care se hrăneau cu substanțele purtate de cenuși (diatomite). Acestea sunt martorii schimbărilor ecologice produse de căderea cenușii vulcanice în mediul acvatic.

Proximitatea față de Vrancea, una dintre cele mai active zone din Europa din punct de vedere tectonic și dinamic, conduce la apariția în Ținutul Buzăului a unor fenomene spectaculoase. Erupțiile de gaze și noroi care formează vulcani noroioși, emanațiile de gaze cu aprindere naturală cunoscute ca focuri vii, gama largă de izvoare minerale, dar și izvoarele de păcură (petrol) sunt fenomene spectaculoase ce pot fi întâlnite aici.

Vântul și apa au modelat Ținutul, conturând forme impunătoare, precum Grunjul alb de la Mînzălești, Sfinxul din Buștea, Pietrele Mortatului de la Lopătari, Pietrele Mirăului de la Brăești, Colții de Piatră de la Colți, Trovanții de la Ulmet și de la Odăile, și multe altele. La Meledic, apa a scobit a doua cea mai lungă peșteră în sare din lume și în același timp cea mai adâncă peșteră în sare din lume! Multe alte peșteri neștiute străbat munții de sare, și atunci când se prăbușesc formează la suprafață depresiuni. Astfel au apărut cele mai frumoase lacuri din Ținut: cel de la Mocearu, de la Meledic și de la Odăile.

Teritoriul încă păstrează zone sălbatice, puternic împădurite, populate de urși, lupi, mistreți, cerbi și căprioare și se pare chiar și de râși. Scorpioni împânzesc anumite dealuri și plante rare își fac apariția printre pietre sau din sare.

Din punct de vedere cultural, Ținutul Buzăului este caracterizat de un bogat patrimoniu imaterial ce cuprinde denumiri, legende, întâmplări, obiceiuri, descântece, vrăji și rețete tămăduitoare pe bază de plante. Patrimoniul cultural imaterial se individualizează însă prin strânsa conexiune cu mediul natural, multe denumiri și legende fiind legate de fenomene sau elemente geologice. În Ținutul Buzăului imaginarul și spiritualul se împletesc cu fizicul cadrului natural și astfel sensurile transced: pietrele capătă valențe magice, prin unele se poate citi viitorul, unele sunt porți pentru duhuri, alte pietre sunt răvașul sălbăticiunilor care au hotărât să nu se mai atace, unele locuri sunt bune iar altele rele, vulcanii noroioși sunt capcane puse de căpcăuni vicleni pe când balaurii înfrânți în luptă se ascund sub dealuri și scuipă păcură din răni.

Patrimoniul cultural material se evidențiază în primul rând prin existența așezărilor rupestre, săpate în piatră într-o perioadă necunoscută și folosite mai apoi de călugări pustnici drept loc de refugiu și rugăciune. O mulțime de cruci de piatră sau lemn, vopsite sau nevopsite, scrise în chirilic sau în alfabet latin marchează hotare, locuri, cinstesc eroi locali sau păzesc împrejurimile de spirite răuvoitoare. Un alfabet antic necunoscut stă scrijelit în piatră, ecou al unor vremuri neștiute. Biserici din lemn vechi de sute de ani sfințesc pământul. Olari, dogari, meșteri șlefuitori de chihlimbar, meșteri de instrumente muzicale, încondeietoare de ouă și țesătoare în păr de capră încă îmbogățesc prin munca lor patrimoniul material al zonei.

Toate aceste bogății definesc spațiul Ținutului Buzăului, îl individualizează și oferă un mare potențial de dezvoltare socio-economică bazată pe educație și turism cultural, turism de descoperire, geoturism. Dorința de a le conserva și necesitățile economice locale au făcut ca Geoparcul să devină strategia optimă de dezvoltare și protejare a acestui teritoriu.

Mișcarea pentru constituirea Geoparcului a fost inițiată în 2007 de reprezentanți ai Universității București în colaborare cu Consiliul Județean Buzău și a primit un avânt considerabil în anul 2014, când grupul de lucru Geo-Team pentru dezvoltarea Geoparcului Ținutul Buzăului a obținut un grant EEA pentru proiectul româno-norvegian GeoSust: În sprijinul inițiativei Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.

Geoparcul Ținutul Buzăului este un proiect de cooperare care propune să construiască un Geoparc internațional. Este o invitație către toți cei ce doresc să participe la renaşterea unor comunităţi și este o ocazie de a descoperi o lume. Este tărâmul de întâlnire al tuturor celor ce se simt ataşaţi de valorile tradiţionale şi naturale.

Text: Răzvan-Gabriel Popa, Alexandru Andrășanu Harta: Cezar Buterez