Taina crucilor

Pe drumurile Buzăului un călător întâlnește troițe și cruci așezate la muchia drumului, ori în adăposturi mici din lemn, în sate, la răscruce de drumuri, în fața unor case, dar și în afara hotarului satului. Atrag atenția prin număr și prin fel: cruci din piatră, cioplite, uneori cu rozete în frunte, dar și cruci pictate, ori cruci de lemn simple sau cu răstignirea și alte chipuri de sfinți pictate, cruci scrise cu alfabet chirilic, cruci scrise cu aflabet latin, cruci singure, ori câte două, ori câte trei, sub același acoperiș.

Cruci 1

Troițele sunt ridicate din multe motive. Ori că cineva a murit acolo, printr-o moarte năpraznică, „În memoria tatălui meu Damian. Luat de ape în acest loc în 1926 iunie” (cruce din Bozioru). În locurile unde au murit oameni, dacă nu se ridică cruci, se spune că „se fac arătări” (Gheorghe, Bisoca). Unele au fost ridicate în amintirea cuiva decedat de tânăr: „Maria, încet. din viață în etate de 19 ani” (cruce din Bozioru); „În memoria fiului lor Ioan, dece. 20 ianoare 1945. Etat. 18 ani” (cruce din Camboru). Alte cruci aduc aminte de eroii din sat, iar uneori dau chiar numele locului, cum este „la Crucea Sergentului”, chiar la intrarea în satul Scăieni, ori „La Crucea Ciumaților” din hotarul satului Nucu.

Mai sunt, însă, unele cruci ridicate „în locuri mai stranii” (Filofteea, 72 ani, Colți), unde apar „spaime”, „iele” sau „arătări” în prag de seară, pentru că omul care le vede „își aduce aminte, se închină și scapă”: „Era un om la noi în Camboru, fără picior (…), și venea dinspre Muscel ca să treacă, să vină-n jos către Camboru. (…) El se dusese acolo la magazin, sau unde o fi fost, și venea spre casă în cârji. Avea piciorul retezat și într-unul mergea și cu cârjile. Și la un moment dat trece unu cu o căruță cu un măgar. Mă, nene, ia-mă și pe mine! Oprea. Când se apropia de el, iar pleca. Și uite așa l-a fâțâit până a ajuns în dreptul crucii și s-a închinat bietul om și așa [a scăpat]” (Filofteea, 72 ani, Colți), dispărând căruța cu căruțaș cu tot.

Text: Anamaria Iuga Foto: Răzvan-Gabriel Popa

Cruci 2

Comments are closed.